Adaptor SSB

Un mare număr de receptoare de radioficare dispun de unul sau mai multe game de unde scurte. Dacă stabilitatea unor asemenea receptoare este de cele mai multe ori suficientă pentru recepţia SSB, selectivitatea lasă însă ade­seori de dorit. În foarte puţine cazuri în apara­tul portabil este înglobat un detector de produs. Adaptorul SSB descris face posibilă recepţia emisiunilor SSB cu receptoare normale de unde scurte. Datorită etajului de intrare FET (impe­danţă de intrare de circa 100 k), adaptorul este practic universal, putând fi utilizat la orice apa­rat. Amplificatorul limitator din circuitul lui TBA 120 lucrează ca oscilator stabil de frec­venţă purtătoare; amplificarea mare a acestui etaj permite numai un cuplaj slab cu circuitul oscilant. Variaţiile tensiunii de alimentare prac­tic nu au nici o influenţă, deoarece amplifi­catorul limitator are o stabilizare internă. Demo­dulatorul de coincidentă al IC serveşte ca detec­tor de produs. Filtrul trece jos (limita superi­oară de frecvenţă de circa 3,4 kHz) măreşte sensibilitatea la recepţia SSB. La ieşirea repe­torului pe emitor se poate conecta un amplificator NF sau o cască de 8 W. Cu trimerul C3 se reglează frecvenţa oscilatorului la 455 kHz; C2 stă în poziţia de mijloc. Atunci când nu avem la dispozitie un emiţător pentru măsurare, C3 poate fi echili­brat pe nulul oscilaţiei la recepţia unui semnal AM sau CW. Potenţiometrul P1 trebuie reglat astfel încât şi semnalele staţiilor SSB puternice să fie demodulate fără distorsiuni. Placa de cir­cuit este introdusă într-o carcasă ecranată; ca bornă de intrare, o mufă BNC este foarte bună. Părţile componente ale carcasei, realizate din aluminiu eloxat, adeseori nu realizează între ele un contact perfect; trebuie să acordăm aten­ţie acestui aspect. Condensatorul variabil pen­tru acordul oscilatorului pe frecvenţa de bază este montat ca element de reglaj pe partea din faţă a carcasei; legătura cu placa se face printr-un cablu scurt, ecranat. Valoarea capacităţii conden­satorului variabil nu este critică, totuşi variaţia capacităţii trebuie să fie de 10 p. Eventual se îndepărtează plăci din condensator sau se înse­riază un condensator mai mic.

Legătura între adaptorul SSB şi receptor se face cu un cablu coaxial a cărui lungime tre­buie să fie de maximum 1 m. Receptorul se dotează cu o mufă (BNC) de ieşire a frecvenţei intermediare, care este legată printr-un conden­sator de 10 p cu ultimul circuit de frecvenţă intermediară. Condensatorul de cuplare trebuie să se găsească în imediata apropiere a filtrului de frecventă intermediară. Circuitul de frec­ventă intermediară este dezacordat într-o mică măsură prin decuplare; acest dezacord poate fi uşor compensat prin rotirea miezului bobinei.