Comanda circuitelor cu automodele

Prezentăm în continuăre un montaj pentru amatorii de curse cu automodele, care face jo­cul cu micile vehicule si mai realist. Viteza maşinilor poate fi reglată mai precis, iar modul în care se face comanda produce în plus un zgomot de motor foarte asemănător cu cel al motoarelor cu benzină adevărate. Comanda ma­nuală cu care este dotată pista rămâne parte componentă a instalaţiei.

De cele mai multe ori, transformatoarele de reţea ale circuitelor cu automodele ce se găsesc în mod obisnuit în comert sunt dotate cu un comutator pentru tensiunea maximă a căii, deci pentru viteza maximă a automodelului. Cu toate că acest comutator stă aproape mereu pe „viteză maximă", s-a prevăzut în montaj, pen­tru pilotii de testare foarte tineri, un potenţio­metru semireglabil cu care se poate realiza un reglaj continuu.

Pentru accelerare se foloseşte un potenţio­metru extern; pentru aceasta poate fi utilizat dispozitivul de comandă disponibil, a cărui ca­litate, totuşi, adeseori nu este foarte bună. Cine are destul talent pentru constructiile mecanice, poate să-şi confectioneze un mecanism de ac­ţionare manual, pentru un potenţiometru nor­mal de 150 W.

Fig. 1 prezintă o instalaţie cu montajul su­plimentar descris în continuare. Motorul este comandat cu impulsuri negative produse de un multivibrator monostabil MVM; lăţimea impul­surilor este constantă. Impulsurile trigger pen­tru MVM sunt generate de un multivibrator a­stabil (MVA), a cărui frecvenţă determină vite­za vehiculului. Potentiometrul extern serveste pentru reglarea frecvenţei MVA-ului.

Fig. 2 aratâ cum acest concept teoretic este transpus în realitate prin montajul prezentat. MVA-ul este construit cu T1 şi T2; cuplajul emitorului are avantajul că necesită doar un condensator electrolitic (C2). Frecvenţa MVA­ului este reglabilă cu ansamblul înseriat com­pus din R9 si P1; P1 este potenţiometrul folo­sit la comanda manuală.

Tensiunea cu impulsuri de formă dreptun­ghiulară produsă de MVA este diferenţiată cu C3 si cu joncţiunea bază-emitor a lui T3; im­pulsurile negative în formă de ac sunt limitate în amplitudine de dioda D1; impulsurile pozi­tive de pe baza lui T3 triggerează (basculează) MVM-ul care este construit cu T3 şi T4.

Motorul automodelului se găseste în circui­tul de colector al lui T3; curentul? de colector circulă în perioada stării stabile a MVM-ului; această perioadă (lăţimea impulsului) este determinată de dimensionarea MVM-ului. Vite­za pe care o atinge automodelul depinde de frecvenţa succesiunii de impulsuri generate de MVM; frecvenţa de la MVM şi frecvenţa re­glată acolo cu R9 si P1 este transmisă acestuia. Acest tip de comandă a motorului conferă auto­modelului un zgomot de ambalare a motorului care face să ne gândim la sunetul produs de masinile de curse adevărate.

Fig. 1. Desenul prezintă pista de concurs împreună cu instalaţia suplimentară de co­mandă.

Fig. 2. Montajul suplimentar de comandă. Elementele constructive pentru montarea lui R9 si Pl sunt date în text.

Fig. 3. Cablajul plăcii.

Fig. 4. Modul de echipare a plăcii impri­mate conform fig. 3.

Fig. 5. Fotografia unei plăci echipate.

D2 şi D4 servesc la atenuarea impulsurilor perturbatoare produse deseori de motor.

Fig. 3 prezintă cablajul plăcii imprimate, iar fig. 4 - modul de echipare a plăcii imprimate. În funcţie de spatiul excedentar al alimenta­torului cu care este dotată instalaţia, montajul suplimentar poate fi amplasat în carcasa aces­tuia. În caz contrar, se poate utiliza o altă car­casă pentru montajul comenzii, aşa cum se vede în fig. 1.

Înainte de a se da primul start, montajul trebuie „echilibrat". Alimentatorul trebuie să fumizeze o tensiune cuprinsă între 8 V si 18 V şi un curent de 800 mA. Valoarea lui R9 tre­buie să corespundă tensiunii de alimentare; alimentatorul instalatiei de testare are un co­mutator de tensiune cu trei pozitii (9 V, 12 V, 15 V); valorile corespunzătoare pentru R9 sunt 47 W, 56 W şi 82 W. In locul lui R9 se poate monta un potenţiometru de 100 W, placa ofe­rind această posibilitate. Pentru reglarea aces­tui potenţiometru se apasă complet butonul co­menzii şi se mentine în această poziţie pentru fiecare poziţie a comutatorului. Potenţiometrul introdus în locul lui R9 trebuie astfel reglat, încât automodelul să meargă cu viteza maxi­mă. Dacă se schimbă poziţia comutatorului, atunci procesul de reglaj trebuie repetat.