Convertor US

Acest convertor US extinde gama unui re­ceptor de UM la domeniul interesant al unde­lor scurte, gama inferioară.

Pentru a obține rezultate mulțumitoare chiar și cu un receptor relativ puțin sensibil, sem­nalul convertorului este preamplificat. Repe­torul pe emitor T1 are rolul ca circuitul de in­trare să nu fie atenuat prea mult. Etajele de limitare ale lui TBA 120 lucrează ca oscilator, treapta de demodulare ca mixer. Circuitul de ieșire este acordat pe o frecvență de aproxima­tiv 1,7 MHz; semnalele receptionate sunt trans­puse pe această frecvență.

Datorită simetriei mixerului, nu există nîci un pericol, în mod normal, ca semnalul de la sta­țiile lucrând pe frecvențe intermediare să pătrun­dă în receptor. Sarcina conectată la iesirea con­vertorului trebuie să aibă o impedanță de 50 W. Atunci când receptorul nu are nici o intrare de an­tenă AM (acesta este cazul celor mai multe apa­rate portabile echipate cu antenă de ferită), se în­fășoară circa patru spire în jurul receptorului și aceast㠄bobină" se leagă la ieșirea convertorului.

Randamentul de recepție al convertorului depinde esențial de calitatea receptorului la care este cuplat. Nu se pot face afirmații ca­tegorice privind cuplarea în modul prezentat mai sus a convertorului cu aparate portabile cu antenă de ferită. Aceasta, din următoarele motive: receptoarele radio portabile prezintă j aproape întotdeauna o emisie perturbatoare, relativ puternică, a oscilatorului, în domeniul de recepție al convertorului. Prin aceasta iau naștere mici domenii de receptie „moarte", pre­cum și interferențe care se fac observabile prin cunoscutele țiuituri de interferență. În plus, receptorul utilizat rămâne gata de receptie, pe frecventa reglată, chiar și după cuplarea con­vertorului. Aceasta dă nastere acelorasi feno­mene ca și la emisia de frecvențe intermediare; emisiile statiilor ce lucrează în banda de 1,7 MHz se suprapun pe semnalul generat de convertor.

Deoarece inductivitatea bobinei oscilatorului este fixă, acordarea convertorului nu este difi­cilă. Cu ajutorul lui C2B, oscilatorul de frec­vență trebuie astfel reglat, încât convertorul, la o frecvență de iesire de 1,7 MHz, recep­ționează un semnal de 5,4 MHz. C1B este acor­dat acum la valoarea maximă, prin translarea bobinei L1A / L1B pe bara de ferită. Procesul de acordare se repetă de mai multe ori, până când nu se mai poate obține nici o îmbunătățire.

La cuplarea unei antene exterioare, este suficientă o bară scurtă de ferită. În celelalte cazuri, bara de ferită trebuie să fie pe cât posi­bil mai lungă, de exemplu 20 cm, la un dia­metru de 1 cm. Placa a fost pusă la punct de Sanesu Electronics, pentru condensatorul varia­bil tip 2A25MT1. Trimerii ce se,găsesc pe pla­că trebuie conectati în paralel cu condensa­toarele variabile. Conectarea unei astfel de perechi de trimeri este suficientă. Au fost stabilite, prin măsurare, următoarele valori:

- amplificarea convertorului (intrarea si ieșirea separate prin rezistență de 50 S2): 20 dB;

- domeniul de receptie: 1,7 = 5,4 MHz, respectiv 1,7 = 6 MHz, în functie de poziția lui C2B.

Ar fi de specificat încă odată că aceste va­lori nu pot fi atinse de regulă prin adaptarea mon­tajului la receptoarele portabile de clasă medie.