Magnetizator

Cercetările medicale au arătat că anumite câmpuri magnetice pot avea un efect vindecă­tor asupra suferinţelor psihosomatice şi a boli­lor reumatice.

Prezentăm mai întâi sinteza unui raport pu­blicat de dr. Ludwig şi colaboratorii săi asupra unor cercetări în acest domeniu; în final vom da descrierea unui aparat care poate produce                câmpurile magnetice alternative convenabile. In timpul celui de al doilea Colocviu al bio­climatologilor, ţinut în septembrie 1976 la Mun­chen, s-au făcut comunicări asupra cercetărilor efectuate sub conducerea prof. dr. H. U. Reith­muller de La Universitatea Tubingen. Au fost trataţi 920 de pacienţi cu suferipţe psihomo­torii, cu ajutorul unui mic aparat al cărui model este prezentat, în cele ce urmează, sub denu­mirea de „Magnetizator". Din cei 920 de pa­cienti. 220 au primit un aşa zis placebo, adică un aparat care nu funcţiona. Pacientii trataţi se plângeau între altele de insomnii, dureri de cap cronice si sensibilitate la schimbarea vremii; din 1975 au fost tratate şi migrene, inflamatii ale nervilor, reumatisme extraarticulare, artroze articulare, sindroame ale coloanei şi ale gâtu­lui, suferinţe alergice ale pielii, astm bronsic, rău de maşină şi frică de înălţime. Surprinzător a fost la acest studiu faptul că pacienţii au re­dus medicatia cu circa 50 %.

Rezultatele, asa cum sunt ele sintetizate în tabelul 1, sunt uimitoare, în special dacă ne gândim la faptul că medicatia a fost redusă drastic. Toate datele sunt prelucrate din rapor­tul de cercetare al grupei W. Ehrmann, W. Ludwig şi W. Sodtke - Tubingen. Mulţumim aici domnului dr. nat. W. Ludwig pentru sfa­turile si consultanţa ştiinţifică. Aparatul descris în cele ce urmează este similar ca performanţe tehnice cu cel folosit în cercetări de Dr. Lud­wig şi colaboratorii săi.

Adâncimea de pătrundere a câmpului elec­tromagnetic altemativ depinde de frecvenţa sa. Câmpul electric poate fi în general neglijat, atâta timp cât frecvenţa se găseşte în domeniul EL,F (Extremly Low Frequency). În schimb, un câmp magnetic alternativ induce curenţi turbionari care au ca urmare deplasări de sarcini electrîce în membranele celulare; prin aceasta este stimulat sistemul nervos vegetativ, care la rândul său elimină blocajele existente în sistem. Se dă ca exemplu faptul că la frec­vente sub 8 Hz au fost observate dilatări ale vaselor sanguine, iar la frecvenţe de peste 12 Hz, din contră, contracţii ale acestora; de aici si perspectiva de a putea dezvăţa fumătorii de obiceiul lor dăunător cu ajutorul generatoare­lor ELF. În plus, cercetările au arătat că sen­sibilitatea poate fi foarte diferită de la persoană la persoană. Ea este maximă la frecvenţa care coincide cu ritmul EEG al persoanei respec­tive; prin urmare, este clar că impulsurile din exterior sprijină optim „propriile impulsuri" atunci când sunt sincrone cu acestea. Impulsu­rile abrupte, cu un conţinut mare de armonici superioare, duc la efecte mai bune decât câm­purile sinusoidale de aceeasi amplitudine. Perioa­da de crestere a frontului trebuie să aibă lun­gimea minimă pe care ţesuturile o mai pot se­siza si prelucra.

Frecventele ELF care actionează cel mai fa­vorabil sunt cuprinse între circa 0,5 Hz şi 20 Hz; ele pot fi subîmpărţite în patru domenii spe­cifice de tratament: 1 = 3 Hz actionează contra infecţiilor; 4 = 6 Hz acţionează liniştitor şi an­tispastic; 8 = 11 Hz acţionează stimulator, sta­bilizator şi analgezic; 13 = 20 Hz au asupra pa­cienţilor care obosesc repede acelaşi efect ca şi frecvenţele de 8 = 11 Hz asupra pacienţilor „normali". Frecventele din ultimul domeniu sunt uti­lizate numai atunci când frecventele mai redu­se nu au efect. În cazul activităţilor care pre­tind o atenţie crescută (de exemplu, conducerea autovehiculelor, deservirea unor maşini), dome­niul 4 = 6 Hz nu se utilizează. Actiuni secun­dare ale tratamentelor cu câmpuri magnetice alternative nu sunt cunoscute. Desigur, eficien­ţa poate slăbi la o utilizare îndelungată. De aceea se recomandă a se limita durata unei sedinte la maximum 15 min. Persoanele cu stimulator cardiac pot fi tratate cu frecvenţele din domeniul cel mai scăzut numai atunci când s-a stabilit că stimulatorul nu reactionează la câmpul magnetic. În cazul în care nu există nici un focar de durere acută, magnetizatorul poate fi purtat într-un buzunar al hainei sau al vestei. În poziţia culcat, el se aplică sub gât sau sub pernă. Fig. 1 prezintă montajul mag­netizatorului. Acesta este construit din două multivibratoare astabile (MVA) dintre care unul oscilează cu o frecvenţă de circa 1,5 Hz, iar celălalt, la alegere, cu o frecvenţă de 4,4 Hz, 9,7 Hz sau 14,2 Hz. Dacă sunt închise conco­mitent mai multe dintre comutatoarele S 1 = S3, atunci rezultă următoarele frecvenţe: S 1 + S2 = circa 3,0 Hz; Sl + S3 = circa 3,4 Hz; S2 + S3 = circa 5,8 Hz; S 1 + S2 + S3 = circa 2,5 Hz.

Tranzistorul T1 conduce si se blochează în ritmul frecventei selectate.

Curentul de colector în formă de impuls mag­netizează miezul bonbinei care constă din 600 de spire executate din sârmă de cupru emailată cu Æ = 0,2 mm. Ca miez a fost utilizat un surub obisnuit de otel cu diametrul de 6 mm si o lun­gime de 40 mm. Nu este necesar ca spirele să fie bobinate regulat una lângă alta. Intensitatea câmpului magnetic este comparabilă cu aceea a aparatelor obişnuite existente în comerţ.

Pentru a elimina eventualele riscuri legate de defectarea celui de al doilea MVA, se reco­mandă ca, la aparatele destinate persoanelor cu stimulator cardiac, componentele Rl, R2, R5, C1 şi CS (primul MVA, 1,25 Hz) să nu fie lipite pe placă, ci să fie legate cu polul plus al tensiunii de alimentare la intrarea liberă a porţii N1.