Numarator in inel cu C.I.

Prin legarea în serie a mai multor circuite monostabile rezultă un numărător în inel deosebit de fiabil. În fig. 1 se prezintă un numărător în inel de 4 biţi. Numărul ordinelor de mărime ale numărătorului este identic cu numărul de circuite monostabile. Prima celulă de numărare este compusă din tranzistoarele Tl, T2 si circuitele lor aferente: borna 1 constituie o ieşire. Cele trei multivibratoare monostabile care urmează sunt construite identic, cu tranzistoarele T3/T4, TS/T6. respectiv T7/T8; ieşirile lor sunt marcate cu cifrele 2, 3, respectiv 4. Fiecare multivibrator monostabil are la ieşire un etaj diferenţial prin care frontul posterior al fiecărui impuls ajunge diferenţiat la intrarea etajului următor. Astfel, primul multivibrator monostabil comandă intrarea celui de al doilea (T3) prin etajul diferenţial C1/D2 şi dioda Dl. Pe acest mod de legare între ele a celulelor se bazează efectul de numărare în inel. La acţionarea lui Drl, tranzistorul T1 primeşte (prin C10 si D8) un impuls care triggerează primul multivibrator monostabil Tl/T2. Dacă primul etaj basculează înapoi în starea de repaus, atunci cel de al doilea triggerează prin Cl şi D1. Dacă impulsul celui de al doilea etaj a fost expediat, atunci cel de al treilea multivibrator monostabil primeste un impuls trigger prin C3 şi D6. În acelaşi mod, cea de a treia celulă o comandă pe cea de a patra. Cercul se închide prin faptul că cel de al patrulea multivibrator monostabil îl comandă pe primul prin C7 şi D3. Efectul de numărare în inel se menţine numai până când este deschis Dr2. Numărătorul se opreşte după ce al patrulea multivibrator monostabil ajunge din nou în starea de repaus. Fig. 2 reprezintă grafic succesiunea impulsurilor la cele 4 ieşiri. Între momentele t0 şi t1, montajul se găseste în starea stabilă; nu se numără în această? perioadă. În momentul t1 triggerează primul multivibrator monostabil (ca urmare a acţionării lui Drl), iar din momentul t2 este deschis Dr2. Pentru perioada impulsurilor fiecărui multivibrator monostabil este valabilă relatia: t= 0,69 RxCx. Pentru primul multivibrator monostabil rezultă tl = 0,69 R3C2, pentru al doilea t2 = 0,69 R7C4 ş.a.m.d. Perioada impulsurilor rezultă în secunde atunci când valorile rezistenţelor sunt exprimate în S2 si ale capacităţilor în F (sau MW şi mF). Valoarea rezistenţelor ce determină perioada poate varia între 47 k si 1 M, iar capacitatea condensatoarelor (C2, C4, C6 şi C8), între 10 nF si 100 mF. La valorile date în montaj, adică 470 k, respectiv 0,47 pF, perioadele tuturor impulsurilor măsoară circa 22 ms. Dacă perioada impulsului trebuie mărită de exemplu la 1 s., atunci avem nevoie de o valoare a rezistenţei de 1 M şi de o capacitate de circa 1,5 1tF. Multivibratoarele monostabile pot lucra desigur şi cu perioade ale impulsurilor diferite; lungimea acestor perioade nu este limitată. Ar mai trebui menţionat, în final, că montajul din fig. 1 permite şi triggerarea printr-un impuls pozitiv la borna A. Un impuls pozitiv de la borna B acţionează ca semnal de stop. Acest impuls trebuie aplicat pe timpul întregii perioade a inelului, deoarece comanda de stop nu poate fi executată în alt mod, la un moment oarecare.