Puşculiţă muzicală
 

În spatele acestei denumiri se ascunde o jucărie electronică ce vrea să ajute micii depunători de economii să şi le mărească. Ea trebuie să încânte alte persoane şi să le determine să introducă una sau mai multe monede pentru a umple puşculiţa. Montajul imită, la introducerea unei monezi, un ciripit de pasăre. Deoarece montajul, în stare de repaus, practic nu consumă curent, iar în timpul funcţionării consumă doar foarte puţin, cheltuielile legate de înlocuirea bateriei sunt minore. La tensiunea de alimentare de 9 V şi cu o capsulă tip difuzor cu o impedanţă de 1 k, montajul absoarbe un curent de numai 6 mA. Dacă în locul capsulei se utilizează un difuzor, consumul de curent creşte desigur foarte mult (de ordinul a 10 = 20 de ori).

Fig. 1 prezintă montajul puşculiţei muzicale. La prima vedere acesta pare să fie destul de complicat, totuşi funcţionarea sa este foarte simplă. Pentru montaj sunt necesare doar componente uşor de procurat, astfel încât costurile necesare realizării lui sunt reduse.

Punctele A şi B ale montajului sunt legate la două aripioare metalice ce se găsesc sub deschizătura puşculiţei. Ele trebuie amplasate astfel încât, la căderea unei monede prin deschizătură, să fie realizat contactul dintre acestea. Dacă cineva introduce o monedă, contactul se închide, iar în timpul reîncărcării condensatorului C1 trece un curent către baza tranzistorului T1, astfel încât T1, deci şi T2, trec în stare de conducţie. În acest moment, ambele multivibratoare astabile construite cu T3 şi T4, respectiv T7 si T8, sunt alimentate pentru scurt timp. Multivibratorul T3/T4 oscilează cu o frecvenţă mai înaltă, iar T7/T8 cu una mai joasă. Semnalul produs de multivibratorul astabil T3/T4 ajunge prin T5 şi T6 la difuzor. Frecvenţa acestui multivibrator nu este constantă, ci scade lent ca urmare a descărcării lui C1 si a tensiunii de alimentare ce depinde de C 1. În plus, multivibratorul astabil T7/T8 modifică punctul de lucru al tranzistorului T2, modulând tensiunea de alimentare a multivibratorului astabil. Frecvenţele ambelor multi­vibratoare astabile sunt astfel alese încât după introducerea unei monede se aud sunete melodioase de flaut, care amintesc de cântecul unei păsări exotice. Cu potenţiometrul P1, registrul sunetelor poate fi modificat între anumite limite. Atunci când condensatorul C1 s-a descărcat după un anumit timp, tranzistoarele T1 şi T2 se blochează, cântecul se opreşte iar montajul este parţial alimentat.

Fig. 2 prezintă placa de circuit şi modul de amplasare a componentelor. Dacă în locul difuzorului se utilizează o cască cu impedanţa de 1 k sau mai mult, atunci rezistenţa R17 poate fi înlocuită printr-o punte de sârmă. La conec­tarea unui difuzor de 8 W, rezistenţa R17 este neapărat necesară deoarece, în caz contrar, prin tranzistorul T6 circulă un curent prea mare. Dacă montajul este alimentat de la o baterie de 9 V, sunt suficiente condensatoare cu o tensiu­ne de funcţionare de 10 V.