Traductor pt. contracţia musculară

Atunci când se încordează, fiecare din cei 656 de muşchi ai corpului uman produce o anumita tensiune electrica. Aceasta tensiune poate fi detectata in apropierea muşchiului, la suprafaţa pielii; pentru aceasta se foloseşte un amplificator sensibil.

Tensiunea detectata de electrozii de măsură comanda un amplificator operaţional 741 (IC 1) a cărui amplificare este reglabila prin intermediul rezistentei R6. Amplificarea maxima,este de 250; ea poate fi mărită în cazul dat prin reducerea valorii lui R3 până la 2,2 k. După amplificatorul operaţional urmează un etaj de amplificare; încărcarea lui C4 este reglată cu R9 în aşa fel încât să nu se audă nici un sunet în difuzor fără prezenţa unui semnal la intrare. Prin rotirea lui R9, se aude mai întâi un tiuit care se transforma in pocnituri lente. Reglajul lui R9 este corect atunci când ticăitul abia se aude. Semnalul de intrare provoacă oscilaţii ale tensiunii de la ieşirea amplificatorului operaţional, care la rândul lor provoacă oscilaţii de tensiune pe C4. Prin aceasta se modifica rezistenta joncţiunii colector-emitor a lui T2, ceea ce are ca urmare apariţia unor variaţii de frecventa ale oscilatorului TUJ construit cu T3. Aceste variaţii de frecventa sunt audibile in difuzor ca ţiuituri. Stărilor diferite de contracţie a muşchiului le corespund variaţii perceptibile ale înălţimii sunetului. Difuzorul poate fi înlocuit cu o rezistenta de 100 W. Pe aceasta rezistenta avem la dispoziţie un semnal de comanda pentru un amplificator. Drept electrozi, putem folosi trei monede curate (degresate) de care sunt lipite conductoarele de legătură. Electrodul de masa trebuie pus pe piele intre ceilalţi doi electrozi.